Despre cockpit’ul bicicletei In general si ghidoane de sosea In particular
Cum Iti pregatesti o postura imbatabila pe cursiera
Cu exceptia seii, consideram ca nicio alta piesa componenta a bicicletei nu poate sa Iti transforme pedalatul Intr-un chin sau o placere mai mare decat ghidonul, prin forma si reglajele sale. E bine sa cunosti cateva ‚secrete’ chit ca Iti cumperi una deja pregatita de fabricant sau ca Iti construiesti una din piese. Sau poate doar daca doresti sa faci o Imbunatatire a actualei biciclete!
Cand te vei decide sa cumperi un ghidon pentru o cursiera, vei avea nevoie sa alegi Intre aluminiu si carbon, dintre versiuni cu cabluri rutate la interior sau la exterior, sa cauti modele cu latimea variabila sau ghidoane cu forma curbei diferita (drop-ului).
Specialistii Veloteca – magazin biciclete Bucuresti, Iti stau mereu la dispozitie cu sfaturi si exemple!
Modele ghidoane biciclete
Cele mai populare modele de ghidoane pentru bicicletele de sosea Intalnite In piata sunt:
– ghidonul liniar (drept) / pentru biciclete ‘fitness’, de oras sau ‘single-speed’;
– ghidonul curbat (rotund) / pentru cursiere, semi-cursiere si ‘ciclocross’-uri;
– ghidonul ‘fluture’ (serpentina) / pentru biciclete de touring si trekking;
– ghidonul ‘mustata’ / pentru biciclete de oras.
Nota: rezistenta si rigiditatea ghidonului sunt invers proportionale cu greutatea acestuia!
Cum alegi ghidonul pentru cursiera?
La ghidoanele pentru cursiere viata se complica dintr-o data, daca ai de parcurs distante foarte lungi, pentru agrement sau pentru ca te duci la curse. Pe scurt, ai de ales dupa tot felul de criterii pe care le vom enumera mai jos…
– Alegerea latimii ghidonului,
– Alegerea formei tevii de sus a ghidonului,
– Identificarea formei potrivite a curbei ghidonului si dimensiunea acesteia (“drop-ului”),
– Alegerea avansului ghidonului (“reach”-ului),
– Pozitionarea eficienta pe bicicleta, cu unghiuri de atac si de coborare,
– Masurarea exacta conform profilului ciclistului,
– Performante tehnice.
Dimensiuni, materiale si moduri de fabricatie
Diametre:
Mijlocul tevii ghidonului, acolo unde se prinde ‚In pipa’: pentru modelele de sosea standard, diametrul la mijloc poate fi la exterior de 25,4mm, 26.0mm sau de 31,8mm.
Fiecare dintre aceste dimensiuni ar fi prea mare pentru prinderea lor cu mana, prin intermediul unor mansoane sau unor ghidoline care si ele sunt destul de groase.
Dimensiunile ‘oversize’ sunt la ora actuala foarte cautate pentru ca dau ghidoanelor rigiditate, care da la randul ei putere de sprint sau catarare.
Extremitatea tevii ghidonului, unde se monteaza mansoanele:
Pentru capetele tevilor ghidoanelor bicicletelor de sosea gasim un diametru variabil Intre 22.2mm si 23.8 mm.
Lungimi:
Majoritatea producatorilor de ghidoane ofera o gama larga de dimensiuni pentru a se potrivi diferitilor ‘rideri’, dar de unde stii ce e bine pentru tine? Dupa parerea noastra, nu exista nici o reteta magica bazata pe dimensiunile cadrului. Metoda “standard” ar putea fi masurarea latimii umerilor si montarea unui ghidon cu aceeasi lungime. In general trebuie doar sa fie potrivite pentru a te simti bine … mai ales pentru ciclistul normal care nu Incearca sa maximizeze aerodinamica si eficienta In detrimentul confortului.
In primul rand, sa discutam despre aceasta latime: Exista doua scoli teoretice ce emit pareri competente. Una spune ca un ghidon mai lung deschide umerii mai larg si Iti ofera mai mult control si parghie mai buna, la fel ca la ghidoanele pentru bicicletele de munte; Iti deschide pieptul pentru o respiratie mai usoara. Cealalta spune ca un ghidon un pic mai scurt deschide umerii si spatele, ceea ce ar reduce oboseala musculara si Incordarea. De asemenea, acesta te poate face un pic mai aerodinamic.
In general, antrenorii de ciclism si specialistii In ‘bike fitting’, spun ca “regula de aur” este ca distanta ta de la o articulatie acromioclaviculara la cealalta sa fie comparabil-egala cu distanta de la centru la centru a tevii ghidonului In punctele de curbura. (NOTA: articulatia acromioclaviculara este In principiu la partea exterioara a osului umarului, si se simte sub micul os ce se poate vedea iesind prin piele)
Ghidonul mai scurt ar putea pune tensiune In antebrat la cot, ceea ce poate provoca un pic de oboseala acolo. In schimb, nu avem cunostiinte deocamdata despre probleme care ar putea proveni de la un ghidon mai lung…
Asa ca, te gandesti la un ghidon mai Ingust? Sau mai larg? Posibil, dar sa Inaintezi cu pasi mici. NU fa schimbari majore dintr-odata! Daca sunteti In care sufera de spate si de gat stramt muschii dupa fiecare plimbare, poate incerca un bar mai Ingust. In cazul In care te simti Incorsetat sau claustrofobic, sau daca bratele tale sunt mereu obosite dupa o plimbare, Incearca un ghidon mai larg.
Profilul tevii superioare a ghidonului
O parte din decizia privind sectiunea tubului superior se reduce la o preferinta personala, dar va trebui sa iei In considerare si marimea mainii. Cu bare superioare plate, pe care doresti sa le montezi, te poti trezi cu tensiuni suplimentare In antebrat … similare unui „cot de tenisman”. Mainile mai mari pot manevra sectiuni plate mai largi la tava superioara, dar mainile mai mici ar trebui sa prinda ghidoane cu tevi mai Inguste, deoarece barele mari pot sa Iti deschida degetele si mana In afara. NU neglija faptul ca vei completa grosimea tevii cu ghidolina!
Drop si Reach
Aici ajungem Intr-un punct unde totul devine infinit mai complicat … Totul este foarte variabil si influentabil de masuratorile corpului ‚rider-ului’.
Reach, sau lungimea profilului lateral
Daca ghidonul are un ‚reach’ prea mare, cu distanta mare de la teava superioara pana la extremitatile curburilor din fata, atunci vei tinde sa te tragi In fata de pe sa, ceea ce este a) incomod si b) te obliga sa distribui mai mult din greutate pe brate si umeri, mai degraba decat pe oasele sezutului.
De obicei masuram aproximativ din punctul In care mainile tale ating de cele mai multe ori barele ghidonului pana la punctul unde care fundul tau ar trebui sa fie pe sa. Apoi, imaginam o pana (un ic) din centrul acelei masuratori care ar merge direct In sus, cu deschidere la 80º si 100º, si asta ne indica locul In care umerii sa fie pozitionati. Daca varful „corpului” tau (alcatuit din maini -> umeri <- solduri) se Incadreaza In afara acelei pene, prea multa greutate / presiune se pune pe de o parte a corpului sau altul.
Drop, sau adancimea profilului lateral
Pentru ‚drop’, este In esenta acelasi concept. Daca rulezi pe o bicicleta cu ghidonul prea coborat, care Iti va trage mainile prea In jos… vei fi nevoit/a fie sa aluneci In fata pe sa pentru a scurta ‚reach’-ul, sau vei roti soldurile Inainte unul dupa altul, miscare care va pune presiune asupra perineului si vei lungi exagerat ischiogambierii. Nici una dintre aceste miscari nu sunt confortabile sau bune pentru performanta. In cele din urma, cu cat mai adanc ‚drop’-ul, cu atat mai mult va trebui sa ridici capul pentru a vedea unde te duci, ceea ce poate provoca dureri de gat. Exista un motiv pentru care cele mai multe biciclete din gama de mijloc au acum un ‚headtube’ (teava superioara a cadrului) mai inalt … te pune Intr-o pozitie mai confortabila pentru pedalatul de tip „fara-competitie” cu bicicleta.
Este necesar sa afirmam ca aceasta este o supra-simplificare bruta a modului In care sa Iti potrivesti bicicleta. In mod ideal, doresti sa fixezi talpile, apoi picioarele, apoi sa ai solduri aliniate In mod corespunzator, apoi ghidonul si orice altceva! In plus trebuie sa cauti sa iei In considerare tipul de ciclism practicat, nivelul tau de fitness si flexibilitatea ta. Presupunand ca ai un ghidon pe care doresti sa te potrivesti, poti utiliza o pipa adecvata pentru a pastra un ‚reach’ proportionat, dar asta nu te va ajuta prea mult pentru ‚drop’, fara a afecta, deasemenea, Inaltimea tubului superior si a manerelor.
Pozitionarea corecta a bicicletei
In ceea ce priveste pozitia barei si rotatia ei, se ia o nivela si se calculeaza la partea de jos a curbei barelor o panta de aproximativ 5° 15’ In unghi ascutit spre partea din fata a bicicletei, spun unii specialisti. Cu alte cuvinte, la capetele barelor Indreptate spre ciclist (‚drop’-urile) ar trebui sa aiba o panta usoara In jos, astfel Incat daca asezi o biluta In interiorul barei, aceasta ar lua-o la vale spre podea…
La manere, pentru Infasurarea ghidolinei se porneste de la nivelul de sus, dar apoi se adapteaza In functie de dimensiunile fiecarui ciclist pentru a uniformiza presiunea la curba In punctul unde degetul mare si degetul aratator se alatura si cu partea carnoasa de pe partea din interior a palmei. Procesul de ajustare completa a ghidolinei se deruleaza Incepand cu teava superioara, apoi la ‚drop’-uri si In final la manere.
Experimenteaza pe dimensiunea ta
Pentru recomandarea urmatoare, noi presupunem ca esti In etapa de planificare pentru trecerea la un ghidon mai bun. Un ghidon mult mai bun … ceva de la 200 lei In sus, ar merita un test preliminar.
Se spune ca cel mai important lucru de aflat mai Intai este latimea, motiv pentru care un magazin serios ar trebui sa Iti permita sa aduci bicicleta, sa o pui pe un ‚trainer’ (mecanism de rulare a unei biciclete de antrenament) si sa Incerci cateva ghidoane diferite pentru a vedea ce forma si stil iti place. Ar merita sa investesti, prin amabilitatea echipei de vanzari, aproximativ 10 – 20 de minute pe fiecare ghidon pentru a obtine un bun raspuns, dar vorbeste cu reprezentantii magazinului preferat despre asta. Dar asigura-te ca nu abuzezi prea mult de timpul angajatilor / mecanicilor si, presupunand ca ei au ceva ce Iti place, cumpara de la ei din magazin … nu te du repede sa comanzi pe net la Intamplare pentru a economisi $30, caci nu este etic.
Materiale folosite
Aluminiu
Aluminiul asigura In prezent cel mai usor si raspandit aliaj metalic utilizat pentru fabricarea ghidoanelor (titanul este mult mai scump). Aluminiul este un material decent pentru fabricarea ghidoanelor pentru ca este elastic si flexeaza, prin urmare absoarbe o parte din socurile din timpul cursei, dar acelasi aluminiu plesneste la mult mai putin stres decat ghidoanele din otel (care acum nu se mai fac decat foarte rar). In timp ce observi cum greutatea scade, nu uita ca o parte din rezistenta tevilor la oboseala dispare cu greutatea!
Carbon
Ghidoanele din fibra de carbon sunt fabricate din plasa de grafit care este Infasurata In jurul unui miez metalic de aluminiu subtire (pentru a Intari zona de fixare a pipei), apoi acoperite cu rasina epoxidica. Acesta este apoi Infasurat din nou In fibre aramide de grafit sau Kevlar si acoperite cu rasini epoxidice. Intreaga piesa laminata este uneori pusa Intr-un cuptor fierbinte unde se va usca si Intari. Unii producatori din fibra de carbon permit fibrei de carbon sa se usuce si sa se Intareasca In curent de aer. Dupa Intarire teava poate fi vopsita sau lasata ne-vopsita; uneori, un strat de plastic neted este turnat pe partea de sus pentru a sigila suprafata. Fibrele de carbon compozit au proprietatea unica de a nu lasa sa treaca vibratii cu amplitudine scazuta sau de Inalta frecventa prin teava ghidonului In mainile ciclistilor. Deoarece nu exista nici un material sau metal singular care sa transmita vibratia, o mare parte din ea este disipata In si Intre straturile componente.
Vopsirea
Ghidoanele din aluminiu sunt cosmetizate si finisate fie prin vopsire sau anodizare. Exista doua metode de vopsire. A) O modalitate este “vopsirea electrostatica”. Procedeul presupune pulverizarea unei vopsele sticloase sub forma de pudra pe metalul care trebuie sa se coloreze. Metalul este tinut de un carlig – un anod (electrod negativ). O Incarcatura de Inalta tensiune este trecuta prin piesa cu vopsea sub forma de pulbere, care Incalzeste vopseaua pulbere si o Imprastie destul de uniform pe suprafata piesei.
Procedeul cu vopsea pulbere produce un finisaj de tip email. E foarte greu, dificil de zgariat si extrem de rezistent la sparturi. Vopsirea cu pulberi se face In mai multe culori. Acest stil de vopsire adauga o cantitate semnificativa de greutate la ghidon.
B) Cea de a doua metoda de vopsire este mult mai comuna: “vopsirea umeda” cu vopsea lichida. Acest lucru implica pulverizarea vopselei lichide de un anumit fel, Intr-o singura etapa sau In doua etape cu polimeri, apoi permitandu-i sa se usuce si sa se Intareasca la temperatura aerului sau la temperaturi usor crescute. Vopsirea umeda pe ghidon este rara, cu excepta unui ‘paint-job’ personalizat pentru a se asorta unui cadru special.
Anodizarea ca proces de finisare.
Pur si simplu procesul de anodizare a aluminiului infuzeaza electric o culoare la cativa microni dintr-un inch In stratul de aluminiu. Procedeul asigura o suprafata pe aluminiu, care previne oxidarea. Anodizarea produce o culoare care pare sa aiba o baza de argint. Printre culorile uzuale sunt: negru, albastru, rosu, verde, lavanda, portocaliu, auriu si argintiu. Anodizarea adauga foarte putin In greutate ghidonului!
http://www.sheldonbrown.com/cribsheet-handlebars.html
Sheldon Brown:
Info:
https://roadcyclinguk.com/
